0751 185899 delfin@asociatiabetania.ro Strada Nordului 19 , Bacău, Romania

Video Grădină Muzicală Comunitară Incluzivă

Centrul ”Delfinul” al Asociației Betania din Bacău a inaugurat vineri, 12 noiembrie 2021, un spațiu deschis pentru integrarea prin intermediul instrumentelor muzicale a copiilor cu autism. Astfel, sub genericul “Grădină Muzicală Comunitară Incluzivă” s-a urmărit crearea unui mediu ce ameliorează problema incluziunii copiilor cu autism și totodată, încurajează voluntariatul și simțul civic al comunității, context în care, pentru cei mici pot fi eliminate barierele sociale iar ei pot dezvolta spontan un limbaj comun creativ”, au precizat specialiștii terapeuți de la ”Delfinul”. Proiectul a fost finanțat de Fondul pentru un viitor mai bun în comunități, în colaborare cu Fundația Comunitară Bacău.

Centrul Delfinul inaugurează Grădina Muzicală Comunitară Incluzivă!

În luna noiembrie, Asociația  Betania – Centrul Delfinul pentru copii cu autism, Bacău inaugurează proiectul “Grădină Muzicală Comunitară Incluzivă”, proiect finanțat de Fondul pentru un viitor mai bun în comunități, Bacău, în colaborare cu Fundația Comunitară, Bacău. 

Prin acest proiect, am urmărit crearea unui mediu ce ameliorează problema incluziunii copiilor cu autism și totodată, încurajează voluntariatul și simțul civic al comunității, context în care, pentru cei mici  pot fi eliminate barierele sociale iar ei pot dezvolta spontan un limbaj comun creativ.

Grădina Muzicală Comunitară Incluzivă are ca beneficii îmbunătățirea abilităților de socializare a beneficiarilor, prin  activitățile  propuse în proiect, într-un context în care se simt siguri să interacționeze cu alți copii, fără să folosească limbajul verbal; pot intra într-un dialog muzical, fără a fi necesar contactul vizual direct și se pot concentra complet asupra procesului auditiv, simțindu-se confortabil în spațiul propriu.

Un alt avantaj al acestui proiect, îl reprezintă creșterea gradului de autonomie personală şi a nivelului de funcționare intelectuală a beneficiarilor, în vederea integrării  în învățământul de masă a 60% din numărul acestora. Iar prin integrarea meloterapiei, în aer liber, în activitățile educațional terapeutice se va extinde paleta de terapii ale centrului.

Terapia prin muzică poate fi folosită ca un instrument de comunicare, un soi de mediator în relația dintre terapeut și copil. În cazul copiilor cu  autism, deschide noi canale de comunicare și ajută la exprimarea emoțiilor.

Accesul la parcul muzical este liber, astfel încât copiii vor putea veni, împreună cu părinții și bunicii lor, să exploreze instrumentele muzicale.  Spre deosebire de un loc de joacă tradițional, unde părintele nu este implicat în activitatea copilului, grădina muzicală le oferă oportunitatea familiilor să petreacă timp împreună, prin experiențe unice care  includ educație, joc și bucurie. Indiferent de vârstă sau abilități, este o activitate inter generațională ce dezvoltă imaginația și abilitatea de a improviza și creează amintiri speciale.

 Împreună cu partenerii noștri, Colegiul Național de Artă ” George Apostu”,  Laboratorul de recuperare prin terapii integrate Atipic, Grădinița cu program prelungit nr. 17, Grădinița Bambi, Școala Gimnazială “Miron Costin”, Bacău, vineri, 12 noiembrie, în intervalul orar 10 – 12, vom umple atmosfera cu ritmuri muzicale, cântate cu emoție și dragoste la instrumentele muzicale achiziționate de la Percussion Play, care aduc unicitate și culoare în curtea noastră.

Proiectul “Grădina Muzicală Comunitară Incluzivă” este finanțat prin programul național „Fondul pentru un viitor mai bun în comunități” care anul acesta se află la cea de-a doua ediție. Inițiativa, activă pentru ediția în curs în 5 orașe din țară, este coordonată de Federația Fundațiilor Comunitare din România și finanțată de Lidl România cu peste 1.230.000 de lei. La Bacăuprogramul dispune de 246.000 lei și este implementat prin Fundația Comunitară Bacău

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 11.200 de magazine și peste 200 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial. Lidl este un smart discounter care le oferă clienților produse de cea mai bună calitate la cel mai bun preț. În spatele operațiunilor din magazine, din centrele logistice și din sediile centrale stau simplitatea și orientarea către eficiență. Design-ul și structura proceselor standardizate sunt asigurate de către Lidl Stiftung, cu sediul central de la Neckarsulm.  În toate domeniile sale de activitate, Lidl este o companie care acționează cu responsabilitate față de oameni, societate și mediu. Pentru Lidl, sustenabilitatea este metoda prin care își îndeplinește, zi de zi, promisiunea cu privire la calitate.

Federația Fundațiile Comunitare din România are rolul de a reprezenta la nivel naţional interesele fundaţiilor comunitare din țară și contribuie la construirea unor comunități conștiente, generoase, incluzive și durabile, capabile să evolueze împreună, prin implicarea diferiților actori locali. Federația susține 19 fundații comunitare însumând peste 7000 de proiecte și 30 de milioanede lei în investiții comunitare.

Fundația Comunitară Bacău mobilizează resurse și le direcționează spre nevoi identificate în comunitate. Din 2013 până acum, am finanțat peste 162 de proiecte și am acordat peste 200 de burse.  Finanțăm idei , proiecte, organizații și grupuri de inițiativă care propun și oferă soluții de impact la nevoi locale. Încurajăm leadershipul, performanța, creativitatea și inovația. Identificăm, administrăm și mobilizăm resurse în Fonduri și Programe. Construim mecanisme eficiente și de impact în abordarea nevoilor și creăm oportunități reale de schimbare și îmbunatățire a vieții locuitorilor. Susținem inițiativa și implicarea! Pentru că o comunitate implicată este o comunitate conștientă de sine,de propriile nevoi și resurse. Comunitatea suntem noi!

 Contact: Asociația Betania

Centrul Delfinul pentru copii cu autism, Bacău
Str. Nordului, nr.19,
tel. 0234586402/ 0751185899

delfin@asociatiabetania.ro
www.asociatiabetania.ro                        
https://www.facebook.com/DelfinBacau

Abilitățile motrice

Motricitatea este un concept care înglobează un ansamblu de funcții fiziologice, anatomice, neurologice, psihologice care asigură mișcarea. Achizițiile motrice influențează înțelegerea lumii și relațiile.

 Motricitatea manuală este funcția care permite acțiunea fină și diferențiată cu o singură mână sau cu ambele, pentru a realiza o acțiune complexă cu sau fără contact vizual.

Motricitatea fină asigură coordonarea manuală și coordonarea oculo-motorie. Dezvoltarea motricității fine începe foarte devreme, mult înainte de a merge la grădiniță. Ținutul lingurii, paharului cu apă, închisul nasturilor sau a capselor sunt activități care solicită și dezvoltă motricitatea mâinilor.

Dezvoltarea comportamentelor pozitive prin control instrucțional

Poate un copil cu autism să sară? Dar să salute? Poate să aplaude? Să scoată sunete? Să rostească cuvinte? Răspunsul pentru toate aceste întrebări este “de obicei, da”. Atunci, de ce copilul este în stare să facă toate aceste lucruri atunci când vrea el, dar niciodată atunci când altcineva îi cere? Răspunsul poate fi sintetizat în două cuvinte: control instrucțional. Dacă vreți ca, atunci când i se cere, copilul să folosească oricare dintre aceste abilități, adesea învățate în mod natural, este nevoie să aveți o relație de învățare bună cu el, este nevoie să dobândiți control instrucțional.

 O situație de învățare produce rezultate constante doar dacă decizia cu privire la cine deține controlul asupra interacțiunii îi aparține terapeutului. Obținerea controlului instrucțional înseamnă că ați câștigat din partea copilului permisiunea de a decide cu privire la felul în care ați interacționat amandoi. Această dorință de cooperare a copilului este perfect posibilă dacă i-ați creat o motivație pentru care să se implice în activitățile dirijate de adult. Cea mai bună cale de a obține motivația este să urmăriți, în mod activ, acest obiectiv comportamental: obiectivul de ansamblu al oricărui plan comportamental este să-i arătați copilului că metoda cea mai rapidă și mai ușoară de a obține ceea ce vrea este să vă urmeze instrucțiunile folosind limbajul și/sau abilitățile comportamentale adecvate.

Atingerea acestui obiectiv este o condiție a învățării motivate și este obiectivul cel mai important al oricărei intervenții în autism sau a oricărei relații de învățare. Fără îndrumarea dumneavoastră, deprinderea abilităților de către copil se va baza doar pe interesele sale și va putea fi controlată doar de el însuși.

Pentru obținerea controlului instrucțional este nevoie de dezvoltarea unei relații prin care copilul îl vede pe adult nu ca pe o barieră ce-l desparte de lucrurile preferate, ci ca pe o sursă de lucruri bune. De aceea, primul lucru pe care un adult trebuie să-l facă cu copilul este să „se asocieze”. Asocierea este un principiu comportamental care susține că atunci când două lucruri sau activități au loc împreună, percepția asupra valorii unuia va influența percepția asupra valorii celuilalt. Obiectivul principal al asocierii este să deveniți o recompensă pentru alegerile comportamentale ale copilului. Cu alte cuvinte, veți deveni o persoană de dragul căreia copilul va face alegeri pozitive. Puteți reuși acest lucru printr-o asociere consecventă cu lucrurile pe care el le preferă. Dacă momentele de interacțiune se asociază cu activitățile ludice, copilului i se vor părea amuzante și va fi dispus să-și modifice comportamentul pentru a menține această stare.

Pentru situațiile în care copilul manifestă un comportament de evadare, se recomandă extincția comportamentului de evadare. Extincția evadării este procesul prin care copilul nu este lăsat să evite sarcina sau contextul de învățare prin intermediul unor comportamente de evadare. Încercați să nu gândiți neapărat recompensa ca pe un obiect. Ea este o succesiune de lucruri și experiențe care se întâmplă între adult și copil.

Pentru dobândirea controlului instrucțional trebuie să fie puși în practică cei 7 pași, descriși de Robert Schramm în cartea sa “ Motivație și recompensă”.

Pasul 1: Arătați-i copilului că sunteți cel care deține controlul asupra obiectelor pe care vrea să le aibă, dar și cel care decide când și pentru cât timp copilul va acea acces la aceste obiecte.

Pasul 2: Arătați-i copilului că puteți fi amuzant. Transformați orice interacțiune cu el într-o experiență plăcută.

Pasul 3: Arătați-i copilului că poate avea încredere în dumneavoastră, spuneți-i mereu ceea ce gândiți și respectați ceea ce spuneți. Atunci când îi cereți să facă un anumit lucru nu-i permiteți accesul la recompensă decât dacă a dus la bun sfârșit ceea ce i-ați cerut.

Pasul 4: Arătați-i copilului că respectarea instrucțiunilor este benefică și reprezintă cea mai bună cale de a obține ceea ce își dorește.

Pasul 5: Oferiți recompense în mod consecvent. În fazele incipiente de dobândire a controlului instrucțional, recompensați fiecare răspuns pozitiv.

Pasul 6: Arătați că vă cunoașteți atât prioritățile proprii, cât și pe cele ale copilului.

Pasul 7: Arătați-i copilului că, atunci când ignoră instrucțiunile sau alege comportamente inadecvate, nu va dobândi recompensa.

Odată dobândit, controlul instrucțional poate fi menținut prin diminuarea treptată a recompensei, deci prin creșterea raportului răspuns-recompensă. Acest raport constă în catitatea de răspunsuri acceptabile pe care trebuie să le dea un copil înainte de a primi o singură recompensă.

Serviciul Centrul de Zi

Centrul Delfinul pentru copii cu autism, Bacău

Stimularea limbajului la copiii non-verbal

Dacă la copiii tipici limbajul se dezvoltă natural, fiind suficient să îi stimulăm corect (să vorbim mult în preajma copiilor, să le oferim explicații, să le cântăm etc.), acest lucru nu se întâmplă în dezvoltarea copilului cu autism. Pe lângă dificultățile întâlnite în sfera de socializare și comportament, copiii cu autism prezintă și dificultăți de comunicare și limbaj, având o slabă capacitate de a interacționa sau comunica. Mulți dintre ei nu vorbesc sau, dacă sunt verbali, pot avea dificultăți în exprimare ori in înțelegerea celor din jur. Dificultățile pe care le întâmpină nu se regăsesc doar în limbajul verbal, ci și în cel nonverbal (contact vizual, neînțelegerea expresiilor faciale și a gesturilor).

Deficitul în comunicarea verbală și nonverbală variază în funcție de vârstă, nivel de inteligenta și abilități de limbaj, precum și de istoricul intervențiilor și suportul primit anterior. Afectarea variază de la lipsa totală a limbajului verbal, dificultăți în înțelegerea limbajului sau ecolalie, până la folosirea unui limbaj foarte elevat. Chiar și atunci când vocabularul și gramatica nu sunt afectate, este afectată comunicarea socială.

Limbajul oral se dezvoltă pe baza preachiziţiilor limbajului, a elementelor de psihomotricitate. De aceea, nu putem avea pretenţia ca un copil să imite după noi silabe sau cuvinte dacă el, de exemplu, nu reuşeşte ȋncă să facă imitaţie grosieră. Pentru ca limbajul să se poată dezvolta este necesară parcurgerea mai multor etape, astfel:

  1. însușirea abilităţilor pre-verbale şi de interacțiune timpurie: contact vizual, atenţia ȋmpărtăşită, abilităţi de imitaţie, abilităţi de aşteptare şi preluare a interacţiunii, gesturi;
  2. ȋnsuşirea abilităţilor de atenţie şi ascultare: aşteaptă, priveşte, ascultă, realizează sarcini simple;
  3. ȋnsuşirea abilităţilor de joc: joc corporal, joc funcţional, joc simbolic;
  4. ȋnţelegerea limbajului: ȋnţelege cuvinte, propoziţii, instrucţii simple;
  5. folosirea limbajului: cuvinte, propoziţii, structură gramaticală;
  6. pronunţia.

În terapie, logopedul nu parcurge fiecare etapă secvenţial, ci etapele sunt abordate simultan. Astfel, prima parte din cadrul şedinţei de terapie poate fi dedicată antrenării abilităţilor prerechizite ale limbajului. Copilul va ȋnvăţa, mai ȋntȃi, sensul cuvintelor şi al comunicării, va ȋnvăţa denumiri şi va răspunde non-verbal cerinţelor. La copiii mici şi non-verbali, terapia debutează cu stimularea vocalizărilor, sunetelor, silabelor, cuvintelor, ȋn timp ce, la copiii care sunt verbali, terapia va pune accent pe funcţionalitatea folosirii limbajului, ȋnvătȃnd să susţină o conversaţie, să ȋşi aştepte rȃndul ȋntr-o discuţie etc.

Pentru o bună dezvoltare a limbajului este necesară o bună dezvoltare a motricităţii fine, precum şi ȋnsuşirea deprinderii corecte de a mȃnca, pentru ȋntărirea musculaturii fine a feţei. Aceiaşi muşchi care sunt implicaţi ȋn supt, muşcat, mestecat şi lins sunt implicaţi şi ȋn vorbire, motiv pentru care nu se recomandă folosirea prelungită a biberonului sau oferirea de mȃncare pasată mai mult decȃt este necesar.

Ca modalităţi de stimulare a limbajului, amintim:

  • Stimularea mecanică (ex. masaj facial, exerciţii care imprimă vibraţia);
  • Imitarea orală (mişcări pentru mobilitatea buzelor şi obrajilor, mişcări pentru mobilitatea limbii, mişcări pentru mobilitatea maxilarului, exerciţii de respiraţie non-verbală, exerciţii de respiraţie verbală);
  • Imitarea verbală.

Atunci cȃnd copilul nu vorbeşte, putem ȋncuraja vocalizările spontane, urmărim sunetele pe care copilul le emite spontan şi imităm aceste sunete fără a-i cere copilului să le imite, ne ghidăm după motivaţia lui. Vocalizarea ȋnseamnă orice sunet sau cuvȃnt emis de copil, plecȃnd de la un simplu rȃs şi ajungȃnd la silabe ȋndelung repetate (aaaaa, papapap etc.). Avȃnd ȋn vedere particularităţile de dezvoltare ale copilului cu TSA, este necesar să ȋi creăm cȃt mai multe contexte propice vocalizării, să cȃntăm mult ȋn preajma lui, să iniţiem jocuri folosind onomatopee.

Este bine să recompensăm orice sunet emis de copil, chiar dacă este încet şi scurt. Trebuie să urmărim funcționalitatea limbajului şi ne ghidăm după apariția sunetelor, în mod natural la copii. După ce apare imitația verbală, putem lucra corectitudinea imitării (să imite doar ceea ce spunem, să nu completeze cuvinte). Însă, dacă după numeroase încercări de a stimula limbajul, acesta nu apare, se pot folosi sisteme alternative de comunicare (ex. PECS).

Serviciul de Terapie Logopedică

Centrul Delfinul pentru copii cu autism, Bacău