Autismul și tulburarea de hiperactivitate nu sunt observate împreună, în cazul fiecărui copil cu autism. Totuși, hiperactivitatea este unul dintre cele mai întâlnite simptome ale diagnosticului de autism, indiferent de vârstă sau de nivelul de dezvoltare a persoanei. Cei care se află în această situație, nu pot să amâne ceea ce își doresc și experimentează probleme de atenție.
Hiperactivitatea este o condiție în care o persoană este neobișnuit de activă. O persoană hiperactivă poate fi anxioasă ori depresivă, dat fiind faptul că cei din jurul ei au dificultăți în a înțelege si a răspunde comportamentelor manifestate. Există caracteristici comune observabile la persoanele hiperactive cum ar fi impulsivitatea și comportamentul agresiv, agitația motorie constantă și faptul că sunt foarte ușor distrase de stimulii din mediul înconjurător.
Persoanelor hiperactive le este foarte dificil să stea liniștiți și se luptă cu capacitatea redusă de concentrare. Aceste cauze genereaza dificultăți la grădiniță ori școală, acolo unde performanța lor este vizibil afectată.
Una din condițiile care afectează milioane de oameni și care este asociată cu hiperactivitatea este tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate, cunoscută sub numele de ADHD. Hiperactivitatea în cazul copiilor le poate influența viața sub multe aspecte, de la școală până la viața de zi cu zi. Simptomele persistente ale hiperactivității pot genera o stimă de sine scăzută, ori slabe performanțe școlare. De obicei, această condiție continuă și atunci când persoanele devin adulte. Există tratamente pentru anumite simptome ale acestei condiții medicale și, în general, simptomele se pot diminua pe măsură ce copiii înaintează în vârstă.
Nu există un tratament care să vindece ADHD-ul dar simptomele pot fi tratate prin medicație și intervenții comportamentale adecvate. Tulburarea este una cronică și implică lipsă de atenție și comportament hiperactiv impulsiv.
Iată câteva din cele mai comune simptome ale ADHD-ului:
- Lipsă de atenţie la detalii
- Agitaţia mâinilor sau a picioarelor
- Lipsă de concentrare asupra sarcinilor
- Dificutăţi în a sta liniştit sau a sta jos în clasă / cameră
- Foarte uşor de distras
- Stare de mişcare permanentă
- Imposibilitatea de a-şi aştepta rândul
- Omiterea unor activităţi zilnice de rutină
- Dificultăţi în organizarea sarcinilor
- Aparent, persoanele nu ascultă atunci când li se vorbeşte
Este binecunoscut faptul că hiperactivitatea este cauzată de lipsa dopaminei din creierul copiilor. Uneori este necesar să se aştepte până la începerea grădiniţei sau şcolii pentru un diagnostic. Hiperactivitatea poate fi suspectată dacă, la gradiniţă, copiii au dificultăţi la activităţile de grup.
Nivelul de hiperactivitate difera de la copil la copil. În general, copiii hiperactivi sunt lipsiţi de răbdare. Atunci când vorbesc, îi întrerup pe ceilalţi şi nu se pot concentra pentru o perioadă lungă de timp. Ei pot avea mişcări motorii bruşte. Deseori, îşi pot crea singuri probleme pentru ca vor să obţină anumite lucruri preferate sau atentie sociala, imediat. Din acest motiv, pot să fie foarte uşor izolaţi de către cei din jur. Pentru foarte mulţi părinţi este destul de dificil să controleze propriul copil. Însă, un copil care este non-compliant, nu înseamnă că este hiperactiv.
Mulţi copii cu autism manifestă hiperactivitate, împreună cu deficit de atenţie. Mobilitatea excesivă poate fi observată în jurul vârstei de 3 ani. În cazul persoanelor cu autism, este posibil ca această stare de agitaţie să dureze pentru foarte mult timp, uneori doar în anumite situaţii sau locuri.
Autismul este o condiţie în care persoana este afectată de-a lungul întregii vieţi. Este puțin probabil ca hiperactivitatea să se diminueze. Se observă faptul că persoanele cu autism experimentează, cel mai mult, deficitul de atenție. Deseori, tratamentul medicamentos este recomandat, în paralel cu intervenții comportamentale de specialitate care contribuie atât la dezvoltarea adecvată a copilului, cât și la creșterea calității vieții de familie.
Centrul Delfinul pentru copii cu autism, Bacău
Serviciul de Terapie Comportamentală Intensivă
Agitația pshio-motorie la copilul cu tulburare de spectru autist
Leave a Comment
Posted: martie 23, 2022 by admin
Autismul și tulburarea de hiperactivitate nu sunt observate împreună, în cazul fiecărui copil cu autism. Totuși, hiperactivitatea este unul dintre cele mai întâlnite simptome ale diagnosticului de autism, indiferent de vârstă sau de nivelul de dezvoltare a persoanei. Cei care se află în această situație, nu pot să amâne ceea ce își doresc și experimentează probleme de atenție.
Hiperactivitatea este o condiție în care o persoană este neobișnuit de activă. O persoană hiperactivă poate fi anxioasă ori depresivă, dat fiind faptul că cei din jurul ei au dificultăți în a înțelege si a răspunde comportamentelor manifestate. Există caracteristici comune observabile la persoanele hiperactive cum ar fi impulsivitatea și comportamentul agresiv, agitația motorie constantă și faptul că sunt foarte ușor distrase de stimulii din mediul înconjurător.
Persoanelor hiperactive le este foarte dificil să stea liniștiți și se luptă cu capacitatea redusă de concentrare. Aceste cauze genereaza dificultăți la grădiniță ori școală, acolo unde performanța lor este vizibil afectată.
Una din condițiile care afectează milioane de oameni și care este asociată cu hiperactivitatea este tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate, cunoscută sub numele de ADHD. Hiperactivitatea în cazul copiilor le poate influența viața sub multe aspecte, de la școală până la viața de zi cu zi. Simptomele persistente ale hiperactivității pot genera o stimă de sine scăzută, ori slabe performanțe școlare. De obicei, această condiție continuă și atunci când persoanele devin adulte. Există tratamente pentru anumite simptome ale acestei condiții medicale și, în general, simptomele se pot diminua pe măsură ce copiii înaintează în vârstă.
Nu există un tratament care să vindece ADHD-ul dar simptomele pot fi tratate prin medicație și intervenții comportamentale adecvate. Tulburarea este una cronică și implică lipsă de atenție și comportament hiperactiv impulsiv.
Iată câteva din cele mai comune simptome ale ADHD-ului:
Este binecunoscut faptul că hiperactivitatea este cauzată de lipsa dopaminei din creierul copiilor. Uneori este necesar să se aştepte până la începerea grădiniţei sau şcolii pentru un diagnostic. Hiperactivitatea poate fi suspectată dacă, la gradiniţă, copiii au dificultăţi la activităţile de grup.
Nivelul de hiperactivitate difera de la copil la copil. În general, copiii hiperactivi sunt lipsiţi de răbdare. Atunci când vorbesc, îi întrerup pe ceilalţi şi nu se pot concentra pentru o perioadă lungă de timp. Ei pot avea mişcări motorii bruşte. Deseori, îşi pot crea singuri probleme pentru ca vor să obţină anumite lucruri preferate sau atentie sociala, imediat. Din acest motiv, pot să fie foarte uşor izolaţi de către cei din jur. Pentru foarte mulţi părinţi este destul de dificil să controleze propriul copil. Însă, un copil care este non-compliant, nu înseamnă că este hiperactiv.
Mulţi copii cu autism manifestă hiperactivitate, împreună cu deficit de atenţie. Mobilitatea excesivă poate fi observată în jurul vârstei de 3 ani. În cazul persoanelor cu autism, este posibil ca această stare de agitaţie să dureze pentru foarte mult timp, uneori doar în anumite situaţii sau locuri.
Autismul este o condiţie în care persoana este afectată de-a lungul întregii vieţi. Este puțin probabil ca hiperactivitatea să se diminueze. Se observă faptul că persoanele cu autism experimentează, cel mai mult, deficitul de atenție. Deseori, tratamentul medicamentos este recomandat, în paralel cu intervenții comportamentale de specialitate care contribuie atât la dezvoltarea adecvată a copilului, cât și la creșterea calității vieții de familie.
Centrul Delfinul pentru copii cu autism, Bacău
Serviciul de Terapie Comportamentală Intensivă
Partajează asta:
Category: Centrul Delfinul Bacău